Presedintele R. Moldova, Vladimir Voronin, a tinut, marti, o conferinta de presa pentru a prezenta rezultatele lucrarilor Congresului VI al PCRM, la care a fost reales in functie de lider al formatiunii. Pe parcursul a circa o ora, seful statului a raspuns la intrebarile jurnalistilor, care s-au interesat de chestiuni ce tin de alegerile in Adunarea Populara a Gagauziei, cooperarea cu opozitia, reglementarea transnistreana, politica de cadre etc.
Congresul PCRM urmarit on-line de 10 mii de vizitatori
Vladimir Voronin a evidentiat, mai intii de toate, transparenta in care s-a desfasurat acest congres, la care au participat 35 de institutii media. Lucrarile forului, potrivit statisticii de pe pagina web a formatiunii, au fost urmarite on-line de peste 10 mii de persoane, din 55 de orase aflate in 34 de state. Cu toate acestea, presedintele PCRM a dorit sa faca anumite precizari legate de rezultatele congresului.
Liderul PCRM a subliniat
ca principala realizarea a congresului este adoptarea noului program al partidului la care s-a lucrat in ultimii trei ani. Astfel, noul program reprezinta „un document
cu un continut ideatic foarte bogat”. In aceasta ordine de idei, Voronin a mentionat ca multe dintre aprecierile critice date trecutului de catre noul program „sint mult mai categorice decit cele formulate de catre concurenti”. In conformitate cu acest program, partidul de guvernamint propune societatii cinci sarcini strategice: edificarea unui stat social cu un inalt nivel de standarde sociale; afirmarea unei economii deschise, orientate spre inovare; formarea unei democratii esalonate eficiente, in cadrul careia autoritatile de orice nivel se vor afla sub controlul permanent al societatii; sporirea competitivitatii R. Moldova ca stat; stabilirea pe o perspectiva indelungata a principiilor fundamentale ale securitatii pentru R. Moldova, asa cum ar fi neutralitatea permanenta, integritatea teritoriala si deschiderea pentru integrare. Aceste sarcini strategice, spune Voronin, urmeaza a fi realizate intr-o perioada destul de lunga, facind apel ca intreaga societate sa participe la discutarea lor.
Presedintele PCRM a mai afirmat ca la congres „s-a produs
o innoire ideologica si o modernizare serioasa a partidului”. „In noua conducere suprema a partidului – Comitetul Politic Executiv, au intrat persoane care s-au nascut dupa 1960. Componenta
Comitetului Central s-a schimbat cu aproape 50%”, a evidentiat Voronin, exprimindu-si satisfactia in legatura cu alegerea lui Marian Lupu in calitate de membru al CC. Liderul comunistilor s-a aratat bucuros inclusiv fata de modul „destul de linistit” in care s-a infaptuit aceasta schimbare a generatiilor in conducerea partidului, cei mai in virsta cedind pozitiile de lider celor mai tineri. In acest context, Voronin a spus ca acest exemplu poate fi unul pozitiv si pentru alte partide moldovenesti.
Raspunzind la intrebarile jurnalistilor despre realegerea lui in functie, Voronin a informat ca in cadrul PCRM presedintele este ales de catre toti membrii de partid, care discuta posibilele candidaturi in cadrul organizatiilor primare, recomandindu-le ulterior congresului.
Alegerile din Gagauzia au fost prognozabile
Intrebat cum apreciaza rezultatul alegerilor in Adunarea Populara a Gagauziei, seful statului a spus ca aceste rezultate au fost prognozabile, dar urmeaza de asteptat si turul doi de scrutin. Voronin considera ca „fortele democratice si patriotice care vor sa dezvolte Gagauzia in cadrul R. Moldova ar trebuie sa constituie o majoritate in Adunarea Populara pentru a rezolva problemele social-economice ale regiunii si sa nu politizeze situatia”.
PCRM conlucreaza cu opozitia
Formatiunea de guvernamint se consulta cu opozitia si conlucreaza cu ea in mai multe chestiuni, afirma seful statului, intrebat daca exista partide de opozitie cu care PCRM ar putea coopera dupa alegerile parlamentare din 2009. Totodata, el a precizat ca mai aproape de viitoarele alegeri va aparea o claritate mai mare referitoare la partidele de opozitie cu care ar putea colabora mai bine partidul aflat la conducere. „Nu trebuie de aruncat pietre in toate partile”, a mai spus presedintele tarii.
Marian Lupu este si va fi in echipa
La intrebarea jurnalistilor daca spicherul Marian Lupu mai este in echipa PCRM, Voronin a spus ca „tot lucrul trebuie sa se faca in echipa”, amintind cum Lupu a fost promovat de comunisti in toate functiile publice, precum si despre alegerea acestuia in calitate de membru al CC al PCRM. „Marian Lupu este si va fi in echipa”, a conchis seful statului, punind capat zvonurilor precum ca presedintele Parlamentului ar putea parasi rindurile formatiunii de guvernamint.
Moldova trebuie sa fie un stat unitar
Presedintele tarii a reconfirmat faptul ca reglementarea transnistreana trebuie sa se realizeze in conformitate cu Legea privind principiile de baza ale statutului special al Transnistriei, adoptate unanim de Parlamentul de la Chisinau in vara 2005. Voronin a mai subliniat ca aceasta lege nu va fi modificata, deoarece corespunde tuturor normelor internationale. Seful statului a mentionat ca cineva doreste sa convinga Chisinaul sa modifice aceasta lege pentru a reusi federalizarea sau confederalizarea R. Moldova, dar aceasta nu le va reusi. „Federalizarea nu va fi”, a afirmat liderul moldovean, precizind ca R. Moldova trebuie sa fie un stat unitar. In acest sens a fost invocata si declaratia deputatului Dumei de Stat a Rusiei, din partidul lui Jirinovski, Alexandr Ostrovski, care a recunoscut ca Moldova trebuie sa fie un stat unitar. Orice discutie despre federatie sau confederatie ar insemna, in opinia sefului statului, o batere a pasului pe loc.
Desi recentele audieri din Duma de Stat pe problema „republicilor nerecunoscute” nu au confirmat toate asteptarile Chisinaului, totusi la acea sedinta, spune Voronin, pentru prima data camera inferioara a Parlamentului rus a spus ca Transnistria trebuie sa fie parte componenta a R. Moldova. Presedintele tarii a relatat ca in fiecare zi se produc noi evenimente legate de reglementarea transnistreana si ca toate acestea trebuie sa duca la gasirea unei solutii definitive pentru aceasta problema.
Intrebat daca este gata sa negocieze cu Igor Smirnov „de la egal la egal”, cum s-a mentionat intr-un recent comunicat al ministerului rus de Externe, Voronin a spus ca „trebuie de clarificat ce s-a avut in vedere prin aceasta egalitate”. In acelasi timp, presedintele spune ca orice problema trebuie rezolvata la masa de negocieri, desi deocamdata nu exista un mecanism stabilit cum s-ar putea desfasura aceste contacte.
Presedintele a repetat ca Chisinaul nu are nevoie de garantarea neutralitatii R. Moldova, ci de recunoasterea internationala a acestui statut. El a precizat ca la moment se poarta consultari la acest subiect inclusiv cu SUA si UE. Recunoasterea neutralitatii presupune si retragerea prezentei militare ruse din regiunea de est a R. Moldova, a adaugat Voronin. El a precizat ca va participa la summit-ul NATO de la Bucuresti, preconizat sa aiba loc in primele zile ale lunii aprilie. Deocamdata nu este definitivata agenda intrevederilor bilaterale in capitala Romaniei, dar, cum a spus presedintele tarii, el nu insista sa se intretina cu cineva.
Invitat la investirea lui Medvedev
Seful statului a mai anuntat ca deja a primit invitatia din partea presedintelui rus Vladimir Putin pentru a participa, pe 7 mai, la Moscova, la ceremonia de investire in functia a noului lider al Casei Albe de la Kremlin, Dmitri Medvedev. Voronin si-a exprimat speranta ca relatia cu Medvedev „va fi la fel de buna ca si cu Putin, cu exceptia anului 2003, cind a fost prezentat „Memorandumul Kozak” de reglementare transnistreana”.
Procuratura trebuie reformata
Vladimir Voronin s-a pronuntat pentru reformarea procuraturii, actiune restanta in contextul angajamentelor fata de Consiliul Europei. El a spus ca s-a studiat practica statelor europene in acest sens si au fost deja pregatite proiectele necesare pentru reformarea acestei institutii, dar „trebuie luata o decizie politica” pentru aprobarea lor. „Unii nu vor sa cedeze imputernicirile, iar altii nu pot sa-i convinga pe acestia sa cedeze”, a spus seful statului, care a mai subliniat ca „trebuie sa scapam de aceasta restanta”.
